Ca fervent adept (și continuu învățăcel) al managementului de proiect, PMBOK Guide® 6th edition a fost și rămâne pentru mine un document de căpătâi, un mod de a-mi fundamenta deciziile si a-mi valida ideile. Mărturisesc că sunt puține zilele în care să nu revin la această sursă de informație, pe care o găsesc bine structurată și cu informație clară și relativ ușor de înțeles. Deși sunt ani de când practic Project Management, aproape de fiecare dată când închid acest document realizez că am mai învățat ceva, că am înțeles anumite lucruri din alt punct de vedere decât am făcut-o poate acum ceva timp, când am citit prima oară acea informație.
Cu toate acestea, nu încetează să mă uimească conul de umbră în care sunt intrate două categorii de informații, foarte interesante de altfel, din acest ghid. Vorbesc aici despre “Trends and Emerging Practices”, respectiv “Tailoring Considerations”, cele două sub-capitole prezente la începutul descrierii fiecărei arii de cunoștințe. Am întâlnit foarte puțini oameni care să fi citit efectiv aceste informații și cu atât mai puțin să fi încercat să le pună în valoare. Într-adevăr, aceste informații au fost grupate distinct abia în PMBOK Guide® ed. 6 (2017), dar la o căutare atentă, veți găsi referiri la tendințe și considerații privind ajustarea implementării proiectelor și în ediția anterioară.
Sub-capitolul “Trends and Emerging Practices” subliniază de fapt evoluția continuă a project managementului, faptul că această știință se adaptează continuu și își găsește permanent metode de a se perfecționa și de a răspunde din ce în ce mai bine la provocările care apar în calea proiectelor.
Cel de-al doilea sub-capitol, “Tailoring Considerations”, intră în detaliile ajustării proiectelor, pentru a răspunde cerințelor pe care le formulează cultura și mediul organizațional, principalii stakeholder-i, dimensiunea si complexitatea proiectului, în general mediul în care se desfășoară proiectul.
Am citit prima oară aceste informații atunci când învățam pentru examenul PMP, la îndemnul tutorelui meu care mi-a cerut să le parcurg cu atenție. Evident că am trecut rapid peste ele, preocupat să memorez procese, tehnici și să obțin punctaj bun la simulările de examen.
Adevăratul contact cu aceste concepte a venit mai târziu, odată cu implicarea mea într-un proiect complex, care a pus la încercare întreaga fundație de cunoștințe de management de proiect pe care o acumulasem pana la acea data. Abia atunci am citit cu adevărat acele sub-capitole și am găsit aici practici simple și totodată profunde, pe care am simțit că merită cu prisosință să fie integrate în proiectele pe care le conduc. Trigger-ul acestei revelații a fost nevoia de a adapta nivelul de comunicare in cadrul proiectul respectiv, un proiect cu o matrice de comunicare foarte ampla, care acoperea stakeholder-i de pe trei continente.
În cazul Communication Knowledge Area, pe lângă ideile de bun simț de a revizui permanent comunicarea cu stakeholder-ii și a îi implica activ în ședințele proiectului, am regăsit și tendința de creștere a impactului pe care îl are social computing și în general infrastructurile social media în comunicarea din cadrul proiectului. Deși evidentă (chiar banală), această informație deschide un orizont uriaș pentru cei interesați să exploreze cu adevărat acest drum și să identifice noi metode de a îmbunătăți procesele de comunicare aplicând aceste concepte.
Similar, prin elementele pe care le propune analiza de personalizare a proiectului, se aduce un plus de claritate pentru ceea ce trebuie să se axeze Communication Management Plan atunci când sunt planificate canalele, metodele și tipurile de comunicare din proiect. Pur și simplu fiecare din conceptele din acest sub-capitol reprezintă puncte de plecare pentru tool-ul Communication Requirements Analysis, în crearea planului pentru această arie.
Ambele concepte sunt subiecte importante de meditație pentru fiecare project manager, fie la inițierea proiectului, dar și pe parcursul celorlalte faze ale proiectului. Exemplu dat anterior, referitor în particular la Communication Knowledge Area, este demn de analizat pentru oricare din ariile de cunoștințe din project management. Mai mult, vă provoc să vă creați un exercițiu de a adăuga la informațiile acestor două sub-capitolele (“Trends and Emerging Practices” si respectiv “Tailoring Considerations”) alte și alte concepte, relevante pentru proiectele pe care le desfășurați.
Referințe: PMBOK Guide ed. 6 (2017), PMBOK Guide ed. 5 (2013)